|
Tu eşti poetul cu carte, cu lumini Toţi te recită, până şi cei străini Copilele-ţi pictează heruvimi Tu străluceşti ca roza-ntre ciulini Tu eşti poetul cu carte, cu lumini Şi nu te pierzi nicicând printre păgâni Poemele-ţi sunt scrise cu lacrimi şi suspin Iar răul vrei să-l rupi din rădăcini Tu eşti poetul cu carte, cu lumini Şi luminezi în lumea noastră de nebuni. Din punctul meu de vedere nu poti spune ca ai vazut un lucru pana nu l-ai fotografiat.maginea fotografica reprezinta un mesaj fara cod.Daca fotografia ta nu este destul de buna, inseamna nu ai fost destul de aproape cand ai facut-o.Am descoperit fotografia . Acum pot sa ma sinucid. Nu mai am nimic altceva ce invata. Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poţi să vezi foarte departe. Frumosul este echitatea absolută.Teoriile nu-s decât mostre fără de valoare. Numai fapta contează.Gloriei nu-i pasă de noi când alergăm după ea. Când însă îi întoarcem spatele, ea va alerga după noi.Gloriei nu-i pasă de noi când alergăm după ea. Când însă îi întoarcem spatele, ea va alerga după noi.Să creezi ca un zeu, să porunceşti ca un rege, să munceşti ca un rob! Să fii abil e ceva, dar să fii cinstit, asta merită osteneală.Există un scop în orice lucru. Pentru a-l atinge, trebuie să te lepezi de tine însuţi.A vedea departe este ceva, a merge acolo este cu totul altceva.În clipa în care am încetat a mai fi copii, am murit.Simplitatea nu este un ţel în artă, dar ajungi fără voie la ea pe măsură ce te apropii de sensul real al lucrurilor.Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face. Prietenia rămâne oglindirea în alter-ego… ARTA este expresia faptului că nu există nimic de exprimat, nimic cu care să exprimi, nimic de la care pornind să exprimi, nici o putere de a exprima, nici o dorinţă de a exprima şi, în acelaşi timp, obligaţia de a exprima. Arta este ori plagiere, ori revoluţie. Arta este un semn de întrebare în minţile celor care vor să ştie ce se întâmplă. Arta nu înseamnă gustul cultivat. Înseamnă să cultivi gustul. Arta este minciuna care ne ajută să vedem adevărul. Arta este un pas de la ceea ce este evident şi binecunoscut către ceea ce este tainic şi ascuns. Arta este calea creatorului spre lucrarea sa. Arta este o interpretare rafinată şi evocatoare a materialelor lumii. Arta nu este ceea ce vezi, ci ceea ce îi faci pe alţii să vadă. Arta este o chemare la care răspund prea mulţi nechemaţi. Arta este triumful asupra haosului si binelui..in acelas timp.. Arta înseamnă să vii faţă în faţă cu tine însuţi. Arta este punere în operă a adevărului. Arta nu este o oglindă. Arta este un ciocan. Arta e muncă ajunsă la libertate şi fericire. Arta, ca şi moralitatea, constă în a trasa linia undeva. Arta este o aventură într-o lume necunoscută, care poate fi explorată doar de cei dispuşi să îşi asume riscurile. Arta: reducţia metaforică a realităţii. Indiferent de rezultat, întotdeauna este cineva gata să-l falsifice. Indiferent de rezultat, întotdeauna este cineva gata să-l interpreteze greşit. Indiferent la ce rezultat se ajunge, există cineva care crede că s-a confirmat teoria lui preferată. Filosoful considera ca unica filosofie adevarata este aceea care sustine ca omul nu cunoaste Adevarul Absolut, iar Adevarul revelat omului este o minciuna deci o simpla Iluzie a Vietii, cum defineste acesta Adevarul. Prin urmare, omul nu cunoaste nici filosofia iar orice filosof care sustine ca spune adevarul este un mincinos, dupa cum sustine Cerin, care dezvolta un concept denumit Coaxialism. In Coaxialism totul devine coaxial eternului Factor Creator care se scade pe sine fiecarui fenomen sau legitate, determinand Lipsa ce dezvolta Existenta si toate celelalte opusuri ale acesteia. Stiu ca nu stiu nimic, si nici macar asta nu stiu... Doar muritorii cauta nemurirea fiindca nemuritorii nu stiu ce este aceasta Omul a fost făcut dintr-un lemn aşa de noduros, încât e lucru îndoielnic că s-ar putea ciopli vreodată din el ceva absolut drept. Cel care e îndrăgostit cu pasiune devine inevitabil orb din cauza obiectului iubirii sale, deşi în general îşi recapătă vederea la opt zile după căsătorie. ...am visat… am locuit în cetăţi de vise am cântat la chitare şi viori cu corzi de lumină am râs şi plâns, am tras clopote de pace strigând că suntem popoare libere speranţei şi deznădejdii am întins mâna ca unor buni prieteni de drum lung am sădit şi îngrijit arbori în galaxii despre care nu ştia nimeni am ascultat orchestre de păsări şi greieri m-am închinat zeilor din câmp, pădurilor, din vârfurile munţilor am privit râurile trecând printre lanuri şi mi-am spus că e viaţă am dormit pe pământul umed simţind mugurii şi culorile florilor înălţându-se din carnea şi sufletul străbunilor prin mine am cules cu gura înfometată fructele dulci de pe crengile cireşilor şi piersicilor mi-am umplut buzunarele cu acre nepârguite speranţe de mai bine, m-am îmbătat de aromele fânului în câmpul însorit am călătorit în ţinuturi luxuriante am iubit şi am uitat iubind în felul meu copil fiind sau târziu în vremea întâmplărilor vârstei mature, frântură cu frântură, realitatea s-a întins în direcţia observabilului, ca un şarpe sub greutatea norilor coborâţi pe lut, zvârcolindu-se continuu pe sub tufe de muri şi corni galactici, prin ierburi cu rouă şi cântece unduitoare, spre fluviul timp, dincolo de care, necuprinsul închide spaţiul vital ca-ntr-o scoică pe un ţărm de ocean pe tărâm sfânt. ...nu e eroare posibilul, imposibilul nu e moarte, dacă e speranţă, dacă mergem… la limita dintre concret şi absenţă, matematica vieţii aşază în coloane binare şi corzi percepţia absolutului – clipa. cuvântul pleacă spre oameni, îl ştiu, urcă în artere precum sevele în arbori, umplând inima de noduri din care, zâmbind, se răsfaţă în lumină ramuri. nu ştiu de ce se întâmplă ce se întâmplă, când scriu, eşti eu, omule, căruia n-am cum să-i aflu sensul drumului, dar îl opresc şi-i spun cu tâmpla pe arderile gândului, sufletul când caută în praful răscolit de vântul uşor iernatic sau de zefirul primăverii spre cireşi şi piersici spre valul mării viu întorcându-se pe ţărmul viu e viaţă şi copiii de pretutindeni ne cheamă să întindem braţele spre toţi oamenii cu fericire. cineva a uitat sau a lăsat ca amintire pe prag inelul de cununie cu viaţa şi moartea şi un bilet: eşti tot ce am, fii fericită. oare de ce plâng chitarele rostind un cuvânt, unul singur?… In ciuda unei vieti intregi de lupta pro eliberare sexuala, nu am contractat niciodata o boala venerica, ceea ce ma face sa ma simt ca un explorator la Polul Nord care nu a avut nicio degeratura..... Daca pictura este o nebunie, ea este o dulce nebunie, pe care oamenii ar trebui nu numai sa o ierte, dar chiar s-o caute. Imi privesc chipul si îmi cantaresc sanatatea. Amandoua poarta semnele grijilor, ale ambitiilor si remuscarilor care contorsioneaza fizionomia fiecaruia din noi. Iata de ce ar trebui sa iubim arta. Ea procura acelora care vor sa-si echilibreze viata, calmul, implinirea morala si chiar sanatatea. Iubesc sexul. E gratuit si nu trebuie sa porti pantofi speciali... Pentru mine, dragostea e foarte profunda, dar sexul e mai comod, pentru ca are doar cativa centimetri adancime...Cea mai ucigătoare otravă este lacrima pură. Fiecare sărut pe limba lui piere. Lacrima este testamentul unui îndrăgostit. Crucile nu sunt decât nişte pansamente pe faţa pământului Te pierd printre ecouri rupte de cadenţă, diforme gânduri exorcizând tăcerea. Respiraţiile sunt repetiţii […] Ignoranta este mama fericirii... Ignoranta este originea tuturor relelor... Ignoranta este noaptea mintii, o noapte fara luna si fara stele... Iti trebuie memorie buna dupa ce ai mintit... Binele e o visare, un proiect mereu amanat şi urmarit cu un efort istovitor, o limita pe care n-o atingem niciodata, domnia lui e imposibila. Numai raul poate merge pana la marginile sale si domni absolut. Ambitia este o pasiune atat de puternica a omului, incat oricat de sus am ajunge niciodata nu vom fi multumiti.Caracterul nostru este prevestirea destinului nostru, şi cu cât avem şi vrem mai multă integritate, cu atât va fi destinul nostru mai simplu şi mai nobil.A trait mai mult nu omul care numaa mai multi ani, ci cel care a simtit din plin viaţa. Cutare a fost îngropat la o suta de ani, dar murise chiar de la nastere. Ar fi fost în castig înmormantandu-se în tinerete, dacă ar fi trait cel putin pana atunci.Caracterul este ceea ce eşti.Un dar nu consta in valoarea lui materiala, ci in intentia celui care ti-a dat acel dar.Dragostea ii arata omului cum ar trebui el sa fie. Cand iubesti, descoperi in tine o nebanuita bogatie de tandrete si duiosie si nici nu-ti vine sa crezi ca esti in stare de o astfel de dragoste . V-am scris nu pentru că nu ştiţi adevărul, ci pentru că îl ştiţi. NU-MI DATI SFATURI,STIU SA GRESESC SI SINGUR!
|
English
